Categoria: L’ANGOLO DEL DIALETTO

Home L’ANGOLO DEL DIALETTO
Articolo

È pòlvere de štèlle lu pohète

Coccia ‘ngiambate sùgne a vocch’apèrte, guarde lundane e vole senza scèlle, si jètte a mmare, annaspe, ma nn’è cèrte che lò se tòcche oppure cale a fònne. Coccia scartate e core trasandate, cande li lode e sprème lu cervèlle, abbozze a lu spartite ‘na sunate, l’arrange, la sulfègge e l’appatèlle. Ùcchje pezzùte e core de...

Articolo

Ndonie “il peccato”

di Giuseppe Urbani “…Desgrazzijà, n’gi pruvà cchiù a da li chigge sotte a la muline ca te schiaffe ‘na tuturate che t’arderrizze lu file de li rine!…” Cuscì ‘Ndonie “lu peccate” disse a “Ggelejatte”, lu mulo che je tireve lu carratte. Puveratte, quasse scaggjieve e ahere sofferenza pe colbe de nu vicchie fenemende c’avé state...

Articolo

L’òmmene se mandè ‘nghe la parole

  So’ jìte a lu mercate de bbeštiame, / la fire che se te’ pe’ San Martìne,/ ddu ùmmene trattave ‘na lemane,/ vicine a la candine de ‘Ngiulìne.   Cercave tande a chile chi vennave,/ lu pâse lu štemave a ùcchie e croce./ «É troppe!» J’aspunnave chi cumbrave,/ «Su ‘n cocce te nu vòzze ‘nde...

Articolo

Curiosità

Avete mai usato – o sentito usare – il verbo “sconocchiare” con i suoi derivati? La parola conòcchia (anche “rocca”) deriva dal latino “conucŭla” ed è la quantità di lana, canapa, lino o altro avvolta alla rocca. Il termine è usato anche in agricoltura e in marina. L’espressione “statua conocchia” identifica una tipologia di immagini...

Articolo

Ricurde de scole

Lu piccule sendire de culline tra fiurdalise e ciocche de vijole, salleve bianghe su ‘ngondr’ a lu sole che fa la neve angore luccecà. Papavere gindile llà a lu grane s’annazzeche a lu vende de mundagne, li libbre de la scole pe cumbagne a l’arie se cuminge a spaggenà. Pareve na cuperte recamate lu prate,...

Articolo

La verità

di  Guglielmo Cameli I Me pare e nen me pare, ci-a-cràte e nen ci-a-cràte, eppure ahè lu vàre ch’è fatte,  ‘ca se vàte. A’ state tande male stu libbre de salute, e  iè che s’arfaciave quasce ‘n ci avrì credute… se Petrucce lu prote, stu care e bon’amèche nen ci s’avasse màsse, de case e...

Articolo

La bottiglia

di Vittorio Verducci LA BOTTIGLIA… Nghe li fèmmene tutte la pazienze de ‘stu monne, se sa, nnà bbaste maje. Me diche a vodde: “ e pije na mitraje, spareje ‘nfronte, falle ‘sta scemenze”. Mojeme, per esempio, se ce penze, me fa venì addosse tanta raje, ma calma, Vittorì, nen cercà guaje, t’acquiste, scè laudate, l’indulgenze....

Etimologie dialettali
Articolo

Etimologie dialettali

Sentito mai dire che qualcuno “s’arpellate”? Il riflessivo si usa (forse ancora oggi) per persone in condizioni di salute precaria ritenute gravi dai sanitari, ma che, fortunatamente, hanno superato la fase critica. La parola deriva dal latino “appellare”, che, oltre agli ovvi riferimenti di tipo giuridico, significa identificare gli alunni di una classe scolastica, ed...

Articolo

La verità

di  Guglielmo Cameli Me pare e nen me pare, ci-a-cràte e nen ci-a-cràte, eppure ahè lu vàre ch’è fatte,  ‘ca se vàte. A’ state tande male stu libbre de salute, e  iè che s’arfaciave quasce ‘n ci avrì credute… se Petrucce lu prote, stu care e bon’amèche nen ci s’avasse màsse, de case e de...